Tuesday, 9 June 2009

restante

adica o mana buna de subiecte lasate in urma de care mai ca nu-mi mai vine sa ma ating. Asta e!ce s-a dus, dus ramane.

Ce nu vreau sa pierd e discutia despre Harta Verde si recent lansatul Club al celor care au habar ce-i aia o harta verde si la ce e ea buna. Buuun.

Sa recapitulam: In mai anul trecut niste tineri - cum altfel decat entuziasti? (ma rog, eu le-as spune nebuni, ca-s intr-un mood mai sceptic, mood de Romania) - de la Asociatia culturala Goodartofnoon au facut si-au dat poporului spre libera interebuintare o frumoasa Harta Verde a Bucurestiului (sora dreapta cu New York Green Map, adica prima Harta Verde din lume, mai matura cu vreo 15 ani decat a noastra). S-a tot scris despre asta la vremea respectiva aici, aici, aici, aici dar chiar si aici :)

Pe scurt, o Harta Verde e buna pentru ca:
  1. identifica si pune pe o harta resursele durabile ale unui oras
  2. ia in calcul ca resurse verzi si ceea ce nu e, la propriu, verde: adica muzee, cafenele, magazine de artizanat si produse bio, magazine second hand, piste pentru biciclete, puncte de colectare materiale reciclabile, centre comunitare, cantine sociale si muuulte altele.
  3. semnalizeaza in teren resursele, pentru a le scoate din anonimat. lista resurselor si a simbolurilor din sistemul Green Map se gaseste pe http://www.hartaverde-bucuresti.ro/ sectiunea simboluri si, din ce in ce mai mult, prin oras.
  4. este o resursa in sine, extrem de utila locuitorilor si turistilor. Este cel mai bun ghid pentru un oras iar turistii straini s-au obisnuit sa caute Harta Verde atunci cand ajung intr-un loc nou. Iar daca orasul respectiv are o Harta Verde, atunci obiectivele de pe harta castiga vizitatori, orasul e mai interesant si de aici multe si bune.
  5. cei care fac o Harta Verde mediaza relatia dintre autoritati si cetateni. Nu de putine ori intocmirea unei Harti Verzi a insemnat chiar descoperirea resurselor (sau constientizarea absentei lor) de catre autoritati. In New York, planul actual de dezvoltare urbana tine cont de prima Harta Verde, cea realizata de Wendy Brawer in 1992.
  6. este deschisa si poate fi adaugita, modificata sau largita prin contributia locuitorilor orasului. Astfel, fiecare bucurestean poate de anul trecut sa caute resursele durabile din zona unde locuieste si sa le semnaleze autorilor Hartii Verzi. Ele ajung pe varianta online a HV si apoi pe versiunile adaugite ale Hartii Verzi lansate in 2008.

In fine, argumente mai sunt si ele chiar trebuie spuse. Mai ales pentru scepticii care nu inteleg ce e asa special la Harta Verde. Ca doar s-au mai vazut initative verzi/eco si s-au mai plantat copaci si s-au mai curatat albii de rauri si pajisti montane si s-au mai reciclat niste ambalaje, s-au mai facut niste conferinte si teambuilding-uri, s-au mai construit monstri din Pet-uri, s-au mai indoliat copaci, s-au mai facut campanii. De ce-ar fi Harta Verde mai tare decat fiecare si toate aceste "proiecte" la un loc?

Pai pentru ca Harta Verde e un fel de undita data omului in loc de peste. Are mai putine beneficii imediate, palpabile, te loveste parca mai putin in plex (pentru ca n-are un mesaj agresiv, Harta Verde nu e o militanta) dar face al mai mare bine: te orienteaza si te imputerniceste (ma rog, englezii o spun mai bine cu al lor empower).

O simpla privire aruncata pe o Harta Verde te invata mai multe despre mediu si oras decat ai putea citi in brosuri si carti intregi. Doar iti stabilesti un reper (sa zicem intersectia de unde iei autobuzul spre scoala sau job) si afli imediat cat de verde e acel loc, cat de functional pentru un stil de viata sanatos, normal. Asa cum stii ca exista si ca se pot face, doar ca nu pe la noi ci prin alte capitale europene.

Cu Harta Verde poti afla, de exemplu, ca anumite plantari de copaci se fac aiurea, acolo unde nu copacii lipsesc ci poate un spatiu amenajat pentru caini sau o piata agroalimentara. Vorba hartilor verzi: verde nu inseamna doar copaci, ci tot ce ajuta un oras sa functioneze cursiv, armonios si sanatos. Mare vorba!!!!

De fapt Bucurestiul sta binisor la resurse "verzi". Doar ca nu stim noi, locuitorii sa le folosim sau sa le revendicam, in cazul in care au fost abandonate. Dar nu-i asa ca, daca ai sti ca in cartier la tine e o veche moara paraginita, simbol pentru arhitectura industriala interbelica, ai trece mai des pe acolo si poate chiar ai spune cuiva de acel loc? si de ce nu, ai propune primariei sa faca acolo un muzeu... cam cum a fost si cu Tate Modern?

Dar sa revenim la undita. O avem. se numeste Harta Verde a Bucurestiului si autoritatile s-au crucit sa vada atata informatie stransa intr-o coala de hartie. Lucruri pe care primarii nu le stiau pana la Harta Verde, le stim noi acum fara vreun efort.

Ok. Buna pleasca. Si ca sa nu sfarsim romaneste, dandu-i dreptate unui mare militant pe teme de mediu care n-a dat sanse Hartii Verzi, desi cu relatiile si devotamentul pentru ecologie o putea foarte usor ajuta sa se intample, hai sa facem ceva cu undita asta smechera.

hai sa ne luam mai in serios pe noi (ca oameni care merita un trai sanatos si nu ca resemnati intr-un Bucuresti gri de cacat) sa dam mai multi bani (impropriu spus) pe zona in care traim si sa incercam macar sa o evaluam, sa vedem cat de "verde' e si ce i-ar mai trebui sa fie cum ne-ar placea. un exercitiu de constientza care o sa ne faca tare bine.

Startul l-au dat deja niste liceeni. Nici ei nu stiau mare lucru despre locurile din Bucuresti unde se consuma mare parte din viata lor. Au luat Harta Verde la studiat si apoi s-au apucat sa evalueze diverse colturi de Bucuresti. au vazut ce resurse durabile exista in fiecare zona studiata, au facut Harti Verzi zonale si apoi au propus proiecte de imbunatatire. Niste copii de 15-16 ani au propus autoritatilor solutii viabile, verificate in consultari cu cetatenii din zonele studiate. Se mira cineva?

De la o idee s-a ajuns la un set de solutii care pot fi implementate. De la succesul Hartii Verzi s-a ajuns la Club Harta Verde. Un grup care face cu fiecare proiect lucruri palpabile pentru orasul gri de care majoritatii ii e lehamite: un parc, niste trasee culturale, reabilitarea unui monument, fluidizarea traficului rutier, zone de entertainment outdoor in mijlocul orasului etc.

Strica si tu o intrebare la Club Harta Verde. E posibil sa afli ca ai o idee care poate schimba felul in care traiesti in Bucuresti. Verdeeee!

Sunday, 7 June 2009

wii rules

Am facut azi miscare in casa mai mult decat as fi reusit pe coclauri pe-o asa caldura. Mai mult decat atunci cand aveam "doc's orders", mai mult ca la "marea inarmare" cu saltea, gantere, mingi de pilates si powercord. mai mult decat ma alearga Tori (mai nou am invatat trucuri prin care lasi mai mult cainele sa alerge :)) Nu mai mult decat la sala.... dar mai simpatic, mai fun! M-am convins de ceva vreme ca nu-s intr-atat de tenace cat sa ma tin de niste programari la sala. Nici daca platesc sedintele in avans. Nici nu ma prea atrage. cu exceptia orelor de tae bo, fooarrte tari...foarte obositoare!!! si foarte la ore fixe...deci imposibil de respectat.

Deci wii rules!!!! Pentru zilele cand nu-i caz de balceala si nici de tenis (pe zgura) sau role, faci ce sporturi vrei tu, aerobic, yoga, exercitii pt echilibru si coordonare. I could't love wii more! After all, it did say that my fit age is 25. Yeeei!!!

Tuesday, 2 June 2009

Ce mai fac

ce mai simt, ce mai beau, ce mai ...
Am mai dar nu in ochii lumii. Chestie care parca-ncepe sa-mi lipseasca. O fi din cauza ca am inceput sa citesc Yes Man si-am chef si eu de-un experiment cu pozitivism. Co toate ca nu tin nici cu Yeah-man-ii nici cu No-man-ii...

Buuuun. Am trecut deci prin luni de munca tembela (adica genul intretinut de criza, multa si prost apreciata, de parca de asta am avea noi nevoie when the going gets tough). Faza cu munca e un evergreen. Ce bine-ar fi ca ce-am pitchuit si castigat prin iarna sa insemne proiecte misto, suficient de misto sa-mi vina inima la loc... Revenim. Apoi am trecut prin inceputul unor pregatiri, sau pregatirea unor inceputuri...nici eu nu mai stiu. Cert este ca inca (ma) pregatesc. N-am mai citit. Chiar nu. O fi din cauza ca fotoliul de citit nu mai e la geam. In fine, n-a fost timp, nici stare. Am avut doar one-night/metro trip stand-uri cu reviste, studii, carti de colorat, ziare de toate culorile, limbile si specializarile. Etajera mea e un bordel neincapator dovedit de luptele dintre personalitatile de pe coperti ... mai glossy sau mai "titrate" dupa cum ne fura preferintele sau spleen-ul. Avem de toate in bordel: cam tot ce-a aparut despre Obama si campania lui revolutionara, chipuri zambitoare de Brides din UK si US (care sunt mai frumoase dar mai plicticoase decat ce ti-e dat sa vezi pe miresici.ro), sentintele din Economist (cu the), cartea cea mai tare despre criza (aia cu pinguinii care constata ca au o problema cu ghetzarul si trebuie sa se mute), 2 ghiduri despre Maroc si unul bonus, despre Paris, Yes man (de care am mai vorbit), Pavilionul cancerosilor (pe care mi-e frica sa-l re-incep), ambalajul de la cel mai tare ceainic care-o sa-mi fluiere mic-dejun-urile (are un carton foarte special pe care intentionez sa-l folosesc intr-un colaj), niste numere din Money Express indoite pe articolul lui Rogozanu, un album de arta contemporana foarte tare scos de Tachen (thanks J), flyere cu designeri locali de tzoale, pantofi si accesorii (luate de pe la vreun My Grandma's Backyard sau V 4 Vintage) si pe rand programul filmelor europene (din festivalul omonim), programul tiff (inceput de ziua mea, ratat de mine tot atunci), un leaflet de la targul de hrana bio si brosurica Pasarela. Cam toate zic ceva despre ce fac si mai degraba despre ce-as fi putut face "all this time".
Hai ca m-am urnit. Nu promit nimic, dar mi-ar placea sa ma mai aud :)