Initial nu mi-a suras ideea de Cocor Chanel...din cauza "polisemantismului pacatos al limbii" dar mai ales pentru ca minunatul Cocor s-a inchis - si cu el au fost duse merceriile cu minuni pentru DYS-ers, magazinele rare precum Tranio (chiar, stie cineva unde s-a mutat Tranio?) si in general parfumul ala de magazin universal de Bucuresti, vechi, parasit, dar misto in delasarea lui si-n pofida aerului pestrit si balcanic. Ma gandeam ca oricum ce nevoie avem noi de un magazin de "super-brand-uri" si ca-i kaput vremea in care gaseam solutii pentru te-miri-ce (de la rochii ushchite la funde, panglici, nasturi supradimensionati, sireturi, dantele, panze, ambalaje si alte lucruri utile la casa "home-made" a fetei zarghite).
Noroc cu ecranele alea "posh" in culori "bravia" care mai ca ma duc inapoi in Piccadilly, daca ma concentrez bine :) Adica, nu ne fandosim si recunoastem ca arata mult mai bine decat mesh-urile prafoase din cauza carora urasc eu mult de tot tot ce inseamna Piata Unirii si odiosul Unirea Shopping Center. Chiar, pe cand schimbam si carpele alea de pe Unirea Shopping Center?!
Cand i-am descoperit pe Noper si Ghica pe ecranul din poveste, iubirea a fost gata dar si uimirea.Adica cum sa vezi filmuletze artistice pe peretii Bucurestiului ...si nu oricum (adik nu in cadrul vreunui eveniment cultural care mai innobileaza cladirile cu proiectiile artistilor), ci pe peretii super-scumpi ai unei locatii pentru branduri de lux. Curios de BINE. Sper sa tina. Sper sa vad seriale de animatii pe aceleasi ecrane. Si poate facem si-o piata-un "la fantani", ceva, unde sa se poata aduna lumea si chiar sa admire cap-coada ce ruleaza pe ecranele alea. Ca'n Piccadilly, ca'n Times Square, la fel-la fel! :)
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
1 comment:
Tranio era chiar un magazin foarte tare. Cam inghesuit el acolo, intr-un colt, dar cine stia de el, il gasea. Sunt convinsa insa ca noul Cocor va avea o groaza de vizitatori chiar si asa, cu criza de care vorbeste toata lumea.
Post a Comment