ce mai simt, ce mai beau, ce mai ...
Am mai dar nu in ochii lumii. Chestie care parca-ncepe sa-mi lipseasca. O fi din cauza ca am inceput sa citesc Yes Man si-am chef si eu de-un experiment cu pozitivism. Co toate ca nu tin nici cu Yeah-man-ii nici cu No-man-ii...
Buuuun. Am trecut deci prin luni de munca tembela (adica genul intretinut de criza, multa si prost apreciata, de parca de asta am avea noi nevoie when the going gets tough). Faza cu munca e un evergreen. Ce bine-ar fi ca ce-am pitchuit si castigat prin iarna sa insemne proiecte misto, suficient de misto sa-mi vina inima la loc... Revenim. Apoi am trecut prin inceputul unor pregatiri, sau pregatirea unor inceputuri...nici eu nu mai stiu. Cert este ca inca (ma) pregatesc. N-am mai citit. Chiar nu. O fi din cauza ca fotoliul de citit nu mai e la geam. In fine, n-a fost timp, nici stare. Am avut doar one-night/metro trip stand-uri cu reviste, studii, carti de colorat, ziare de toate culorile, limbile si specializarile. Etajera mea e un bordel neincapator dovedit de luptele dintre personalitatile de pe coperti ... mai glossy sau mai "titrate" dupa cum ne fura preferintele sau spleen-ul. Avem de toate in bordel: cam tot ce-a aparut despre Obama si campania lui revolutionara, chipuri zambitoare de Brides din UK si US (care sunt mai frumoase dar mai plicticoase decat ce ti-e dat sa vezi pe miresici.ro), sentintele din Economist (cu the), cartea cea mai tare despre criza (aia cu pinguinii care constata ca au o problema cu ghetzarul si trebuie sa se mute), 2 ghiduri despre Maroc si unul bonus, despre Paris, Yes man (de care am mai vorbit), Pavilionul cancerosilor (pe care mi-e frica sa-l re-incep), ambalajul de la cel mai tare ceainic care-o sa-mi fluiere mic-dejun-urile (are un carton foarte special pe care intentionez sa-l folosesc intr-un colaj), niste numere din Money Express indoite pe articolul lui Rogozanu, un album de arta contemporana foarte tare scos de Tachen (thanks J), flyere cu designeri locali de tzoale, pantofi si accesorii (luate de pe la vreun My Grandma's Backyard sau V 4 Vintage) si pe rand programul filmelor europene (din festivalul omonim), programul tiff (inceput de ziua mea, ratat de mine tot atunci), un leaflet de la targul de hrana bio si brosurica Pasarela. Cam toate zic ceva despre ce fac si mai degraba despre ce-as fi putut face "all this time".
Hai ca m-am urnit. Nu promit nimic, dar mi-ar placea sa ma mai aud :)